marți, septembrie 29, 2009

Citele zilei 29 SEPTEMBRIE 2009

"Fa ce poti cu ce ai acolo unde te afli."

                                    si/sau

"Vorbind cu blandete si tinand inmana un ciomag, veti ajunge departe."

Theodore Roosevelt Jr. (al 26-lea presedinte al SUA)

Imi cer scuze fata de voi toti

Eu scriu pe blog, atunci cand simt nevoia. De obicei, zilele mele sunt incarcate cu diferite treburi. Dar, atunci cand simt nevoia sa scriu, ma opresc din activitatile zilnice pentru cateva minute si postez ceva pe blog. Sincer, trebuie sa recunosc ca nu stau sa imi verific blog-ul foarte des, pentru a depista unele greseli. Drept urmare, cineva mi-a atras atentia asupra acestui lucru. 

Cineva mi-a trimis cateva mesaje in care ma anunta ca nu am scris corect unele cuvinte si nu am pus virgula acolo unde trebuia, in mod normal. Spun cineva, deoarece s-a semnat cu "anonim". 

Da, ma simt prost ca se intampla asta. Promit, ca de cum inainte, o sa fiu atenta la ceea ce scriu si imi voi verifica blog-ul mereu. 

Fiecare dintre noi greseste iar eu nu fac exceptie. Imi cer scuze fata de toti cei care imi citesc blog-ul. Hope, ca pe viitor sa evit astfel de situatii.

Eu nu sunt o persoana indiferenta. Imi pasa de tot ce se spune la adresa mea. Ma bucur, atunci cand mi se recunosc meritele si ma intristez, atunci cand sunt judecata pentru greselile mele. In cazul de fata, imi pare rau ca nu am respectat toate normele lexico-gramaticale. Eu am gresit  iar replicile nu au intarziat sa apara.  Asa este, trebuie sa imi fie "rusinik", domnule anonim. In mod normal, ar fi trebuit sa nu fac astfel de erori. Voi tine cont de remarca ta. Multumesc mult.

sâmbătă, septembrie 26, 2009

Ea este alegerea mea


Este ceva cu adevarat frumos, este puternica, interesanta si extrem de incitanta...fie ca esti in fata sau in spatele ei, sentimentul este de-a dreptul unic. Atunci cand te gandesti la ea, iti apare un zambet pe buze si incepi sa visezi cu ochii deschisi. Iti imaginezi cum iti savurezi acea dragoste care arde continuu, simti acea mandrie si acea putere cu care te investeste...ea te scoate din sfera anonimatului si te introduce in realitate...ba mai mult, te ajuta sa razbesti in fiecare zi, astfel incat seara, cand te intinzi in pat, sa poti inchide linistit si fericit ochii si abia sa astepti sa te trezesti maine...de ce? Pentru ca fiecare zi este speciala, in fiecare zi se intampla ceva...in fiecare zi gusti din acea dragoste...si ii descoperi misterul mai mult ca ieri si mai putin ca maine.


Cine este ea??? 

Eu as intreba mai bine ce este ea...Pe mine, a stiut cum sa ma atraga inca din clasa a 8-a. Apoi, m-a ametit usor pe parcursul liceului, astfel incat, sa ma indragostesc de ea la facultate. 


TELEVIZIUNEA 

Eu nu am multa experienta...de fapt sunt incepatoare. Pana acum, am gustat putin din televiziune...si a fost atat de dulce.

Experienta mea a inceput in scoala generala. Am participat la un proiect derulat de TVR 1 denumit  News to Know: introducing democratic media to schools in Galati and Tulcea" despre promovarea valorilor presei libere". 

Apoi, am inceput sa pasesc tot mai mult pe acest drum si m-am implicat in elaborarea revistei "Arrubium" Macin, a liceului "Gheorghe Munteanu Murgoci", iar, dupa un an, am ocupat postul de secretar de redactie. Revista a fost premiata cu locul 1 pe judet pentru munca la nivelul elevilor de liceu. 

Odata intrata sub vraja mediei, am optat pentru Facultatea de Litere, specializarea jurnalism. In cursul anului de facultate, am facut practica la Antena 1 Constanta, practica decisa si dorita de mine insami. A fost o experienta frumoasa, pe care am incheiat-o cu un reportaj realizat de mine cu camera ascunsa. Am reusit sa obtin de la bisnitarii care faceau afaceri ascunse cu biletele pentru meciul Romania - Serbia jucat la Constanta, informatiile necesare. 

Am absolvit primul an de facultate si am fost contactata de o agentie de stiri video din Bucuresti pentru postul de reporter de investigatii. Am plecat pe perioada verii in Capitala si am lucrat la acest loc de munca. Aici, am invatat foarte multe lucruri. Am inceput cu o stangacie mare dar in final am razbit. M-am obisnuit sa manuiesc microfonul, sa reactionez, sa vin cu intrebari spontane si necesare atunci cand "tintele" nu au timp de tine. 


Dupa ce mi-am incheiat munca la aceasta agentie, am participat la un curs foarte incitant de initiere in arta televiziunii, pentru prezentator tv/stiri/reporter/redactor.

In final, am decis sa ma transfer la Bucuresti. Zis si facut. Dupa groaznice alergaturi ruta Constanta-Bucuresti si retur, am reusit sa ma transfer in anul doi la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii. 

Pe viitor,  imi doresc sa urmez Scoala de Televiziune Antena 1  sau Tv Academy (dupa buget). 

Abia acum, cand scriu, realizez ca am avut parte de o serie de activitati legate de pasiunea mea sau mai bine spus, dragostea mea, televiziunea. 

Imi place sa fiu in fata camerelor de filmat, imi place sa prezint realitatea, sa transmit oamenilor incredere si informatii importante, imi place si vreau sa invat din ce in ce mai mult. Din pacate, nu tot ce ne place este si posibil din punct de vedere financiar. Eu voi incerca sa fac tot posibilul sa imi ating telurile. Pentru mine este FOARTE IMPORTANT  acest lucru, pentru ca viata mea si cariera depind de acest lucru, pentru ca fac din placere (dragoste la prima vedere!!!) si nu din obligatie...si lista ar putea continua.


In final, tot ce as putea sa adaug este poate un sfat sau o "vorba buna" tuturor: este foarte important sa va indreptati viata catre ceea ce va place cu adevarat, undeva, unde va simtiti in largul vostru, unde puteti sa va depasiti limitele, sa va intreceti pe voi insiva. Asta pentru ca cel mai mare competitor, pe care il puteti avea in viata, este propria persoana. 

 9

luni, septembrie 21, 2009

Ultimate tribute to Michael Jackson...



His music will live forever...Acesta a fost moto-ul sub care s-a desfasurat ultimul omagiu adus de romani regelui muzicii pop. 


Cat pe ce sa ratez...

Se anuntase  din timp evenimentul de duminca, dedicat lui Michael, organizat in Capitala, insa, eu am uitat acest lucru desi tineam sa paticip la manifestare. Asa se face ca, in ziua cu pricina, la ora 19.00 eu si Dan auzim la observator "din intamplare" stirea despre ce urma sa se desfasoare "in cateva minute" in Piata Presei Libere. Nici nu se pune problema ca in 10 minute noi eram deja pregatiti sa mergem la eveniment. Dar, cum un ghinion nu vine singur, avem surpriza sa constatam ca in parcarea de langa blocul nostru, altadata plina de taxiuri, nu  mai era nici o masina disponibila. Dupa aproximativ 10-15 minute, gasim un taxi liber si il acaparam !!! In alte 15 minute am ajuns la acolo unde omagierea regelui pop deja incepuse. 



O seara speciala...

Lume multa, un ecran proiectat pe cladirea Bursei Romane de Marfuri,

imaginea lui Michael Jackson in timpul diferitelor concerte

 

muzica la maxim, magazine improvizate in care puteai gasi orice material legat de artistul regretat si multe aplauze...asta am gasit atunci cand am ajuns in Piata Presei Libere. 


M is for Michael...

A fost mai mult decat frumos. Am urmarit concertele pe care Michael le-a sustinut in diferite tari, adevarate spectacole pe care artistul ni le-a oferit...Michael a fost intotdeauna inconjurat de milioanele de fani care il adorau si inca il adora. Am ascultat piesele lui exceptionale, i-am urmarit prestatia de milioane, am dansat si l-am aplaudat pentru ca merita. Asta am facut eu si toti cei prezenti acolo. In plus, unii dintre fanii romani ai lui Michael au aprins lumanari si au purtat tricouri cu inscriptia numelui si a imaginii idolului. 



Organizatorii evenimentului au adus o masuta acolo, pe care au asezat o carte cu pagini goale, carte in care foarte multi au scris cate un mesaj pentru Michael, cel ce sigur ne privea de acolo din cer. Nici eu nu am facut exceptie. I-am dedicat lui Michael Jackson cateva randuri in care imi exprimam atat regretul, ca nu mai este printre noi, cat si faptul ca muzica lui va trai pentru totdeauna. 



Recunosc...

Recunosc, ca nu am fost o fana infocata a lui Michael, nu eram obsedata de muzica lui si nici nu lipeam prin casa afise cu imaginea sa. Dar, asta nu inseamna ca nu trebuie apreciat un om care a reusit sa schimbe o lume intreaga, sau mai bine zis, sa o atraga. Nu exista stat in care sa nu se fi auzit de Michael Jackson si sa nu existe fani. Toti am asculat macar odata piesele sale, unii au crescut cu muzica lui iar acest lucru se vede.


In proiectia de ieri a diferitelor concerte ale lui Michael se vedea publicul extrem de numeros care era prezent la prestatiile regelui pop. Toti erau in delir atunci cand aparea Michael pe scena, unii chiar lesinau de emotie puternica...


Se stie ca Michael Jackson este fara precedent...este cel mai vandut om din lume, cel mai bun artist, cel mai bun produs de marketing sdar si cel mai apreciat cantaret. 

Acum, tot ce ramane de zis este : Dumnezeu sa te odihneasca in pace Michael!!! Noi nu te vom uita niciodata....Your music will live forever and we all know that M is for MICHAEL...



Patrick Swayze: Povestea omului care aşteaptă moartea


Starul a ţinut un jurnal în care a notat pas cu pas ultimele clipe din viaţa lui:



Sursa: Click

Decembrie 2007. Vestea îngrozitoare că suferă de cancer la pancreas îl face pe Patrick Swayze să se agaţe cu dinţii de fiecare clipă de viaţă. Începe să-şi scrie biografia ştiind clar că numai moartea va fi cea care îl va opri din scris.


Lupta cu cancerul a fost cea mai mare provocare din câte am avut vreodată. Când eşti faţă în faţă cu moartea, ies la iveală toate mizeriile şi te trezeşti cu sufletul gol. Este cea mai rapidă cale să descoperi tot ce ai făcut.

Acest lucru mi s-a întâmplat la sfârşitul lui decembrie 2007. Toate erau bune pe atunci. Tocmai terminasem filmările pentru un serial, plecam cu soţia mea, Lisa, într-o nouă lună de miere, ne făceam planuri pentru petrecerea Anului Nou la ferma noastră din New Mexico.

Cu o zi înainte, am vizitat nişte prieteni în Aspen. Acolo am descoeprit primele semne în neregulă. Mă simţeam balonat, aveam hiperaciditate, dar mai avusesem probleme cu stomacul, nu le-am luat în seamă. Când am băut şampanie, parcă am turnat acid pe o rană. N-am vrut să-i spun Lisei, ca să nu se sperie. După câteva săptămâni, am descoperit că urina era foarte închisă la culoare şi fecalele albicioase.

I-am spus Lisei, care a observat că am şi ochii galbeni. Medicul mi-a spus că aş putea avea cancer pancreatic, sau o altă afecţiune, tratabilă, dar mi-a făcut ecografie pentru lămuriri. Până la stabilirea diagnosticului am sperat cu disperare că era a doua variantă. N-a fost să fie! Medicul i-a spus mai întâi Lisei că era cancer. Ea mi-a ascuns adevărul. Voia să mai avem măcar o noapte fără griji înainte de a începe cea mai mare luptă.

Când doctorul mi-a spus a doua zi că am cancer mi-am şi zis: "Sunt mort". Lisa s-a trântit în pat cu capul prăbuşit la pieptul meu. M-am concentrat asupra speranţei că tumoarea nu s-a extins la alte organe şi este operabilă. Dar ecografia a arătat că era în cel mai grav stadiu.

Mi-au trecut atâtea lucruri prin cap, când mi-am dat seama că sunt condamnat la moarte. Încercam să găsesc o cale să accept ce se întâmplă, dar nu puteam. M-am hotărât să trăiesc cât mai normal posibil, să continui filmările la un nou serial. Cancerul îmi produce dureri de infern...




Dumnezeu sa te odihneasca in pace Patrick Swayze. A mai pierit o stea, un talent care ne incanta prin filmele in care juca. Acum el va mai trai prin ceea ce a lasat in urma sa...rolurile interpretate cu succes...Noi te vom tine minte asa cum erai tu mereu...cu zambetul pe buze.


sâmbătă, septembrie 19, 2009

Un profil twitter

http://twitter.com/Jenny20RO este contul meu de pe Twitter, so daca vreti alaturati-va mie!

Ce mi-ar face ziua mai frumoasa??? Dar tu ce ai facut ultima data ca sa o viata mai buna?


Este o intrebare esentiala, cred ca pentru fiecare dintre noi...este o intrebare care te poate readuce cu picioarele pe pamant pentru ca presupune reflectare asupra propriei vieti...

eu, nu stiu ce as putea raspunde...nu stiu sau nu vreau sa ma gandesc la lucrurile care mi-ar face ziua mai frumoasa...nu pentru ca nu imi doresc acest lucru, ci pentru ca stiu ca e prea putin probabil sa ma parte de asa ceva...

constat cu oarecare dezamagire ca majoritatea lucrurilor care mi-ar face ziua mai frumoasa sunt lucruri materiale...restul,  pot fi sentimentale si de alta natura. Nu vreau sa devin o persoana care sta sub semnul materialismului....asta, daca nu cumva sunt deja...iar daca sunt, crede-ma ca incerc din rasputeri sa ma vindec...incerc sa uit aceasta obsesie...incerc sa nu fiu atat de pretentioasa si sa nu am atat de multe asteptari...sper sa si reusesc


Dar tie ce ti-ar face viata mai frumoasa?

Ce intelegi tu prin acele lucruri marunte care iti umplu inima de bucurie, iubire si de bine, in  general?

Care a fost ultimul lucru nebunesc pe care l-ai facut in ultima vreme? Ce ai facut ca sa iti imbunatatesti viata?


Poti sa imi raspunzi?

Pro pentru miscarea de rezistenta

Sustin cu maxima hotarare manifestul lui Marius Tuca. Sustin directia Jurnalului National, deoarece m-am saturat sa vad atata ipocrizie, atatea persoane false, atatea idei banale si neinspirate si cel mai mult, atatea statuturi de pitipoanec si cocalari. Sunt satula sa vad poye pe hi5 cu toti copii care isi arata naravurile si stilul de viata mediocru. 


Eu nu fac parte din personele visatoare, care sunt convinse ca aruncand cateva cuvinte decente pot schimba lumea...si nici nu ma incadrez in categoria indiferentilor, care considera ca orice ai incerca sa faci sau sa zici este de prisos. Eu reactionez la prostie, sper in mai bine si daca pot spune sau face ceva nu ma dau la o parte. 


Nu suntem perfecti, asta este clar. Gresim cu totii, ca doar suntem oameni, dar, eu nu pot accepta unele manifestari lipsite de responsabilitate ale oamenilor. 

De ce sa arunci o hartie sau un pachet de tigari gol la cos, cand poti sa il arunci pe jos, exact langa cos...de ce sa reciclezi gunoiul cand poti arunca totul intr-un singur cos...de ce sa economisesti din resursele pe care le folosesti zilnic, cand poti sa consumi aiurea de la energie, pana la apa...de ce sa iti pese de mediu si de ce este in jur, atata timp cat tu mergi pe o strada curata...de ce sa citesti o carte daca poti sa stai toata ziua pe messenger...de ce si iar de ce...lista continua din pacate...

Nu spun ca eu nu fac aceste greseli, dar, incerc sa indrept aceste lucruri, atat cat pot eu...incearca si tu...si o sa iti dai seama cat de degradata ested lumea in care traim...try it, nu te costa decat o viata sanatoasa si un stil de viata educat...

Sustinere totala din partea mea - Invitaţie la rezistenţă

MISCAREA DE REZISTENTA

Jurnalul National

Dragi cititori,

Acum patru ani am decis că nu trebuie să fim indiferenţi. Am închis ochii pur şi simplu şi am căutat să uităm toate cutumele, prejudecăţile, clişeele şi modelele. Am uitat să facem presă după televizor şi după agenţiile de ştiri, iar agenda noastră zilnică nu mai e făcută de politicieni sau de faptul divers. Am renunţat să mai căutăm haotic întâmplări, să colecţionăm ştiri, să le căutăm în coarne politicienilor sau vedetuţelor vremelnice. Am crezut şi nu ne-am înşelat că mai există cititori care caută şi altceva decât kitsch, cancan, gargară, intrigă şi scandal.

Astfel am ajuns ca din aproape în aproape să facem lucruri care nu sunt neapărat apanajul ziariştilor. Iar Jurnalul Naţional devine, azi mai mult ca ieri şi mâine mai mult ca azi, promotorul modelelor culturale. Şi făcător de cultură, la urma urmei, dacă "a face" este totuna cu "a descoperi" şi "a împărtăşi", spre desfătarea şi instruirea publicului, produse spirituale care altfel ar fi rămas ascunse în întunericul timpului.

Nu ne mai lăsăm păcăliţi de discursuri zgomotoase, de nonvalori cu succes de casă, de vânzători de iluzii şi de pământ pe Lună, de minciuni poleite, de gogomănii, de neştirile zilei, de tot balastul şi rumeguşul gazetăriei. Am reuşit să le uităm odată şi ne-am vaccinat contra lor. Trăim în prezent, nu le vom ignora. Nu putem decât să le criticăm, dar o vom face în aşa fel încât să nu le dăm mai multă importanţă decât merită.

I-am spus acestui Manifest "Recurs la România", pentru că atunci când te nemulţumeşte ceva, cauţi să-ţi afli liniştea şi împăcarea făcând recurs la ceea ce este stabil şi valoros prin sine, făcând recurs la rădăcină. Recurs la România înseamnă deopotrivă uitarea de fleacuri şi regăsirea de esenţe. E recursul la rădăcinile, prin definiţie statornice, pe care se bucură să şi le întâlnească aici, la noi, publicul nostru. Un exerciţiu pe care îl facem de ceva timp încoace noi, cei de la Jurnalul Naţional, care subscriem la ceea ce doreşte să devină, în timp, şi dacă nu e mult spus, un model jurnalistic şi cultural.

Au trecut patru ani de atunci şi deşi am rămasi credincioşi crezului nostru şi am încercat să oferim oamenilor lucruri bune şi de valoare, am făcut încă prea puţin. Suntem mai mult ca oricând copleşiţi de nefiresc, de fenomene dăunătoare, care tind să devină normă: manele, playback şi cântăreţi la laptop, piţipoance, cocălari, kitsch, corupţie, şpagă, politicieni şmenari sau curve politice, opţiuni electorale doar între rău şi mai rău, pseudovedete sau pseudomodele, mitocănie, tupeu, ipocrizie, ignoranţă, băieţi de bani gata şi poponeţi de Dorobanţi, milionari de carton ai României cu apartamente pe Coasta de Azur, dispariţia curiozităţii, incompetenţă, superficialitate, Ştirile de la ora 5, răsturnarea scalei de valori, comoditatea mediocrităţii, mizeria din spitale, românii care ne fac de râs în Italia, tineri care vorbesc doar cu lol, brb, 10x, pentru că au ajuns să concureze 1,3 candidaţi pentru un loc la Medicină şi 0,25 la Inginierie Electrică, dar 14 pentru un loc la Geografie, profesori demotivaţi de salariile mici.

În faţa acestei ofensive, manifestul nostru pare prea puţin. Este nevoie de mai mult. E nevoie să fim mai mulţi.
Şi în loc de evadare, de retragere în clopotul de sticlă sau turnul de fildeş, să lansăm contraatacul. În loc de dispreţ, lupta. În loc de un manifest cultural, o mişcare de rezistenţă. Pentru că Recursul la România, transformat în acţiune, nu poate fi decât o Mişcare de Rezistenţă! O mişcare definită prin patriotism mândru, dar nu naţionalism îngust. O contraofensivă a victoriilor muncite şi a valorii confirmate de timp. A calităţii împotriva cantităţii. A excelenţei impotriva mediocrităţii. România manelizată domină, dar nu a câştigat.
În numele valorilor adevărate, Jurnalul Naţional porneşte Mişcarea de rezistenţă. O mişcare cu dimensiuni culturale, dar şi sociale, într-o anume măsură politice, dar şi comerciale. Prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie: ziar, TV, internet, radio, până la acţiuni de gherilă şi manifeste. Cu toate forţele: de la lideri de opinie până la susţinători, sponsori şi parteneri, persoane fizice sau juridice.
În calitate de susţinator şi promotor al adevăratelor valori, vă invităm să faceţi parte din mişcarea de rezistenţă a Jurnalului Naţional, într-o încercare onestă, chiar disperată de a readuce în România bunul simţ, moralitatea, educaţia, corectitudinea şi excelenţa. Până nu e prea târziu.
Marius Tucă

miercuri, septembrie 16, 2009

Breaking News


Angelina Jolie in Romania


Lume, lume vine Angelina Jolie in mioriticul Bucuresti peste o luna. Mai exact, vedeta americana va participa pe 21 octombrie la o licitatie organizata pentru copii abuzati sexual.

Evenimentul este organizat de catre Asociatia de Interventie Terapeutica in Situatii de Criza si psihologul Mirela Zivari si va avea loc la Hotelul Intercontinental din Capitala. Realizatorii manifestatiei au dorit ca  oaspetele de onoare al balului de caritate sa fie Angelina Jolie, fiind cunoscut faptul ca actrita  a participat la o serie de evenimente dedicate protejarii copiilor din intreaga lume. Acestia i-au trimis o invitatie iubitei lui Brad Pitt, o invitatie careia i s-a dat curs. 


Se pare ca Jolie nu doreste sa fie foarte plimbata prin Capitala. Aceasta pune in calcul si posibilitatea de a sta la acelasi hotel in care se va organiza balul de caritate. 

Nici vedetele autohtone nu raman deoparte. De la Cristi Chivu, Leonard Doroftei, Ilie Nastase si pana la Maia Morgenstern, Madalina Manole si Catalin Botezatu, toti vor participa la eveniment cu cateva obiecte pe care le doneaza. 


COMMENT: Nu pot decat sa felicit organizatorii atat pentru initiativa de a sprijini copii abuzati sexual, copii la care nu se gandesc foarte multi, cat si pentru ambitia de a crea un "rasunet" cu acest eveniment, prin invitatul de onoare in persoana ambasadoarei Natiunilor Unite, Angelina Jolie. Poate ar fi cazul, ca astfel de manifestatii sa ia amploare deoarece sunt multi copii nevinovati dar condamnati sa sufere.


Si cum orice lucru frumos are si o parte neplacuta, nici Balul de Caritate din octombrie nu face excepltie. Daca unii se gandesc sa intinda o mana de ajutor celor mici, altii se gandesc la publicitate, la imaginea proprie si la interese. Nu este nimic rau in asta atata timp cat cele doua idei nu se amesteca, ceea ce din pacate, se intampla exact invers. Daca in presa scrisa vezi publicat trimfal materialul despre viiitorul eveniment, si te mandresti citindu-l, alaturi poti observa o intrebare care anuleaza tot efectul articolului: Angelina Jolie va vizita România înainte de alegeri. Credeţi că Traian Băsescu se va afişa alături de ea?


Haideti sa nu mai fim atat de suspiciosi. Haideti sa-i ajutam pe cei care au nevoie de noi, cei care cer o mana de ajutor. Haideti sa renuntam macar putin la obiectivele alesilor nostri. Fie ca este sau nu o coincidenta desfasurarea Balului de Caritate inainte de alegeri, fie ca se va afisa sau nu Traian Basescu alaturi de Angelina Jolie, haideti sa nu ne focalizam atentia pe aceste lucruri lipsite de importanta.