Probabil ca nu am stiut cum sa fiu destul de buna pentru tine...acum nu mai are sens sa ne agitam si sa ne reprosam trecutul pentru ca nu provocam decat lucruri dureroase. Astazi am realizat cat rau ti-am facut...am stat in calea planurilor tale, am insistat atunci cand nu trebuia si am renuntat la tine atunci cand, poate, era mai bine sa continui...am fost atat de egoista pentru ca ma gandeam doar la sentimentele mele...Sincer, as vrea sa ma revansez fata de tine dar nu stiu cum. Nu stiam ca va fi asa...credeam ca totul s-a terminat atunci cand ai plecat...dar nu a fost asa. Link foto: orionachedmourne.blogspot.com/
Acum te-am reauzit...dar, oare este bine? Eram atat de surprinsa de aceasta regasire si atat de confuza incat nu mi-am dat seama ca poate am exagerat cu atitudinea mea fata de tine. Nu am vrut sa fiu nici prea dura cu tine nici prea sincera...nu am vrut sa iti reprosez nimic desi, recunosc ca mintea mea era inundata de mii de intrebari si neintelegeri.
Acum, fiecare dintre noi a luat alte cai si fiecare este liber in felul sau, sa faca ce vrea, ce simte si ce crede. Poate ca inca mai sunt confuza, dar, stiu ca nu vreau ca intre noi sa existe o batalie constanta...nu vreau sa te rog nimic, nu vreau sa iti sugerez sa ramai sau sa pleci, pentru ca numai tu stii ce e mai bine pentru tine.
Astazi sunt curioasa
ce a fost in mintea noastra ieri ???
ce a fost in mintea noastra ieri ???
Discutia a inceput atat de bine dar s-a incheiat atat de prost...Stii, orice s-ar intampla, mi-as dori sa ramanem prieteni de dragul nostru, de dragul amintirilor a caror flacara inca arde...
Lasand la o parte sentimentele pe jumatate pierdute, durerile vechilor rani, ce pot sa mai spun?
Fiecare merge pe drumul ales, incercand sa gaseasca ceea ce isi doreste de la viata.
Eu iti propun sa uitam de tot, sa acceptam ca trecutul este trecut pentru ca in fond, nimic din ce s-a termina nu este bine sa fie reinceput
Asta este...s-a terminat iar lacrimile au secat demult in desertul fara ploaie.
Link foto: stilpu.org
Jenny nu te cunosc dar, citesc, blogul tau de vreo 2 luni. Mi-ai fost ca o sora, ca o mama, mai ajutat sa ies din necazurile pe care viata mi le-a scos in cale, dar, mai presus de orice, am invatat de pe blogul tau lucruri care nu stiam ca exista. Acum, a-m nevoie de ajutorul tau, chiar daca nu te cunosc. Jenny, te rog, scrie ceva despre fetele virgine, care iubesc, dar nu vor sa cedeze atat de usor. De doua luni viata mea este un chin din pricina celui pe care il iubesc dar nu ma intelege. Imi vine sa mor si uneori ma gandesc sa fug de acasa.Oh, cat as vrea sa te cunosc in realitate. Sper sa nu uiti de problema mea. mult noroc in continuare!!! :* :)
RăspundețiȘtergere