Este atat de ciudat sa te trezesti dimineata si sa te intrebi ce ai de facut. Te simti dezorientat si brusc in capul tau incepe sa se deruleze filmul cu tot ceea ce iti doresti sa faci. Asa ajungi in ipostaza in care stai pe marginea patului si te intrebi: oare ce este bine?ce trebuie sa fac?Ce trebuie sa evit? Te complici in mii de intrebari si nu reusesti sa dai nici macar un raspuns.
De unde a pornit totul?Ce se intampla cu tine?Iti spui: vreau sa fac x si y. Ba nu. TREBUIE sa le fac. Nu sunt doar niste placeri.
Te ridici din pat si iti faci micile tabieturi matinale. Parca nu esti tu. In exterior esti timid, dezorientat iar in interior explodezi de furia data de nestiinta ta. Incepi sa te miri cum de te abtii atat de tare? Cum reusesti sa tii in frau sentimentele interioare?
Tu stii ca poti. Tu stii ca vrei. Tu stii ca meriti dar drumul pana la a avea toate acele lucruri este atat de mare. Nu ii vezi capatul. Oare, faptul ca te complaci in situatia in care nu iei nici o masura, ar fi motivul?
Ai vrea sa vorbesti cu cineva despre asta dar nu ai cu cine. Toti cei din jur incep sa iti dea sfaturi peste sfaturi de "intelepti". Toti vorbesc generalist: "trebuie sa faci x si trebuie sa spui y si sa gandesti z" dar, daca ii intrebi: de ce sa faci acele lucruri?Cu ce te ajuta pe tine? Nu o sa primesti un raspuns clar. In plus, te-ai saturat de sfaturile idealiste. Asa se face ca preferi sa inchizi ochii si sa incerci sa te concentrezi singur asupra problemelor.
Iti bei cafeaua tulburat de gandurile triste, iti iei laptopu-ul si scrii pe blog ceea ce simti. Iti place sa scrii la nebunie, dar cand vine vorba de propria ta persoana, ai o retinere. Postezi articolul pe blog, inchizi ochii, oftezi de cateva ori si iti spui:trebuie sa ies cumva din cercul vicios in care ma aflu. Trebuieeeee. Sorbi ultima picatura din cafeaua care s-a racit si te lasi iar prada gandurilor care te macina. Parca nu ai chef de nimic si totusi ai chef sa faci ceva, doar sa rezolvi problemele care s-au adunat.
Cei din jurul tau te stiu ca o persoana puternica...si asa trebuie sa te stie si pe viitor.
To be continued...
vineri, iunie 25, 2010
miercuri, iunie 09, 2010
joi, iunie 03, 2010
Un adevarat geniu. Vorbeste la perfectie 16 limbi
Stie 16 limbi si spune ca nu se va opri aici! Este vorba despre un tanar din Anglia care a tinut sa arate lumii intregi ca este poliglot in adevaratul sens al cuvantului.Acesta a postat un filmulet pe YouTube in care dovedeste ca stie sa vorbeasca fluent in 16 limbi. Culmea si limba romana se afla pe lista acestuia.
Astfel, barbatul stie engleza, franceza, spaniola, galeza, germana, macedoneana, suedeza, italiana, sarba, potugheza, ceha, catalana, rusa, olandeza, romana si albaneza.
Astfel, barbatul stie engleza, franceza, spaniola, galeza, germana, macedoneana, suedeza, italiana, sarba, potugheza, ceha, catalana, rusa, olandeza, romana si albaneza.
Englezul povesteste cum studiile, calatoriile si munca l-au ajutat sa prinda din zbor, cat mai repede, atatea limbi.
Tanarul spune ca a invatat sa vorbeasca romaneste in timp ce a locuit la Chisinau. “Pentru mine, limba romana este foarte frumoasa”, a spus barbatul in filmulet.
Anna Bergendahl - This is my life
I’d go down the beaten track, along the river with an empty bag
At the end she said to me: “Why are you here with the autumn leaves?”
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
I’m done, tipping on my toes, strike an iron and attack my soul
Misty moon, you’re gonna see, I’ve got your blues to get on my feet
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
I don’t wanna run; I don’t wanna fight
I don’t wanna hide; I just wanna stay free, to be me
I don’t wanna win; I don’t wanna lose
I don’t wanna play; I just wanna remember, my name
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
Oh, ooh-ooh-ooh-ooh-ooh-ooh
(‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand)
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
‘Cause this is my life, my friend
At the end she said to me: “Why are you here with the autumn leaves?”
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
I’m done, tipping on my toes, strike an iron and attack my soul
Misty moon, you’re gonna see, I’ve got your blues to get on my feet
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
I don’t wanna run; I don’t wanna fight
I don’t wanna hide; I just wanna stay free, to be me
I don’t wanna win; I don’t wanna lose
I don’t wanna play; I just wanna remember, my name
‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
Oh, ooh-ooh-ooh-ooh-ooh-ooh
(‘Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand)
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
‘Cause this is my life, my friend, and I can’t be no one else
‘Cause this is my life, my friend
Abonați-vă la:
Postări (Atom)